Un nou blog presupune o responsabilitate nouă şi o poveste nouă. Sper să aibă happy ending.
Îmi place franceza, mai ales când e vorbită de altcineva (dacă are accent deja îl iubesc). Din gura mea sună ciudat.
Aş vrea să ajung la Paris, e un oraş superb. Aş vrea să-l vizitez pe jos, mergând de la Champs-Elysees până la străzile uitate de francezi. Vreau să stau într-o cafenea şi să-i ascult pe parizieni cum vorbesc. Mi-aş dori să stau acolo, ascultând, fără să înţeleg mare lucru. Au o limbă frumoasă, urâţită poate, de înjurături. Nu mă interesează. Ma pot înjura, pentru mine, până şi acestea sună minunat. Le-aş zâmbi şi m-ar considera sărită.
Bises,
Couture.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu